Iubirea între joc și realitate: cum diferențiem fantezia de conexiunea autentică
- Alexandra Nae

- 9 dec. 2025
- 6 min de citit
De ce vorbim despre „iubirea între joc și realitate”?
Trăim într-o epocă în care iubirea pare să se amestece între „like-uri”, mesaje rapide și relații care se aprind la fel de repede cum se sting. Mulți oameni tineri, între 20 și 35 de ani, se confruntă cu întrebarea: unde se termină jocul și unde începe realitatea în iubire? Aceasta este esența conceptului iubirea între joc și realitate — acel spațiu delicat în care proiecțiile noastre interioare se ciocnesc de imperfecțiunea lumii reale.
În psihologie, această dualitate nu este o simplă întâmplare. Este un mecanism de apărare, o modalitate prin care mintea încearcă să transforme dorințele profunde în povești „controlabile”. Numai că, odată prins în propriul joc, omul începe să confunde fantezia cu iubirea adevărată.

Povestea Anei și a lui Mihai – când iubirea devine un joc periculos
Ana și Mihai s-au cunoscut într-o seară de vară, la un eveniment social. Privirile lor s-au întâlnit și, pentru câteva secunde, timpul părea că s-a oprit. În primele luni, relația lor părea desprinsă dintr-un film romantic: mesaje zilnice, surprize, declarații și promisiuni.Totul era perfect — prea perfect.
Dar, pe măsură ce timpul trecea, Ana a început să simtă că ceva nu se potrivește. Mihai era fermecător, dar evita discuțiile profunde. Se supăra când Ana aducea vorba despre vulnerabilitate sau planuri reale. În timp, relația s-a transformat într-un joc de putere emoțională, unde fiecare încerca să mențină imaginea ideală în locul unei conexiuni autentice.
Atracția inițială și fantezia perfectă
Ceea ce Ana trăia era, de fapt, o proiecție — o poveste născută din dorința de a fi iubită exact așa cum și-ar fi dorit mereu. Această fază a relației, dominată de dopamină și serotonină, este adesea confundată cu „dragostea adevărată”. În realitate, este începutul unui joc subtil între așteptări și realitate.
Când jocul devine dependență emoțională
Pe măsură ce iluzia se destramă, începe conflictul intern. O parte din noi vrea să păstreze jocul, cealaltă cere adevăr. În psihoterapie, acest moment este cunoscut drept ruptura dintre proiecție și realitate — și poate fi extrem de dureros. Iubirea între joc și realitate devine astfel o luptă între ceea ce am vrea să simțim și ceea ce este, de fapt, acolo.
Ce înseamnă iubirea între joc și realitate în psihologie
Din punct de vedere psihologic, „jocul” reprezintă o serie de comportamente inconștiente prin care încercăm să obținem iubirea, validarea sau controlul. „Realitatea”, în schimb, înseamnă prezență, vulnerabilitate și acceptarea imperfecțiunilor.
Efectul dopaminei și al idealizării partenerului
Când ne îndrăgostim, creierul eliberează dopamină – hormonul plăcerii. Totul devine intens, magic, iar partenerul pare „sufletul pereche”. Dar această intensitate poate crea o dependență emoțională, similară cu un joc: ai nevoie mereu de mai mult pentru a simți aceeași euforie.
Rolul copilăriei și al modelului parental
Modul în care iubim este adesea o repetiție inconștientă a primelor noastre relații afective. Dacă în copilărie iubirea era condiționată, ne putem obișnui să o căutăm prin „jocuri de apropiere și retragere”. Astfel, iubirea între joc și realitate devine oglinda felului în care am fost iubiți cândva.
Studiu de caz: „Andrei și iluzia controlului afectiv”
Andrei, un tânăr de 29 de ani, a venit la terapie după o despărțire dureroasă. Povestea sa era una comună, dar profund umană. Spunea adesea:
„Simțeam că trebuie să controlez totul ca să nu pierd iubirea. Dacă nu o făceam, mă simțeam abandonat.”
Relația lui cu Ioana fusese intensă, dar încărcată de gelozie, manipulare subtilă și frică. La început, părea un joc — testau limitele, se tachinau, se „pedepsau” emoțional. Dar, cu timpul, jocul a devenit o capcană psihologică.
Contextul relațional
Andrei provenea dintr-o familie în care afecțiunea era adesea condiționată:
„Ești bun doar dacă ești perfect.”
Această credință s-a transformat în adult într-o nevoie constantă de a demonstra că merită iubirea. În relația cu Ioana, a început să se comporte conform aceluiași tipar: controla, analiza, verifica, și, paradoxal, cu cât încerca să fie mai „sigur”, cu atât pierdea mai mult din autenticitate.
Intervenția terapeutică
Primul pas în terapie a fost conștientizarea faptului că Andrei nu controla pe nimeni, ci doar reacționa la propriile frici. Prin exerciții de mindfulness relațional și analiză a gândurilor automate, a reușit să observe că întreaga sa relație funcționa ca un joc al confirmărilor.
Terapia a inclus:
scrierea unui jurnal al emoțiilor neexprimate,
identificarea momentelor în care se simțea respins,
și exersarea vulnerabilității autentice în conversații.
Rezultatul și lecțiile extrase
După câteva luni, Andrei a început să se raporteze altfel la iubire. A înțeles că iubirea între joc și realitate nu e o luptă între două extreme, ci o cale de mijloc – un proces de maturizare emoțională.El a spus la una dintre ultimele ședințe:
„Am învățat că iubirea reală nu e despre a câștiga, ci despre a fi.”
Această poveste nu e doar despre un om, ci despre mulți dintre noi. Despre cei care confundă pasiunea intensă cu dragostea profundă. Despre cei care, fără să știe, iubesc prin tipare învățate, nu prin conștiență.
Cum poți trece de la joc la realitate în iubire
Autoobservarea și conștientizarea iluziei
Primul pas este să devii martorul propriei povești. Întreabă-te:
Mă simt atras(ă) de persoană sau de imaginea pe care mi-am creat-o despre ea?
Încerc să controlez relația sau să o trăiesc?
Ce parte din mine se teme să fie vulnerabilă?
Această conștientizare este o formă de iubire de sine. Pentru că adevărata realitate emoțională nu apare decât atunci când avem curajul să o privim fără măști.
Comunicare conștientă și vulnerabilitate
În relațiile sănătoase, comunicarea nu este o armă, ci un pod. Alege să vorbești despre fricile tale, nu despre greșelile celuilalt. Spune:
„Simt că mi-e teamă să fiu rănit”
în loc de
„Tu nu mă iubești cum vreau eu”.
Această schimbare de perspectivă poate transforma complet dinamica unui cuplu.
Exercițiu recomandat: Jurnalul realității emoționale
Scrie zilnic, timp de 7 zile:
Ce am simțit în relația de azi?
Ce a fost real și ce am imaginat?
Cum am reacționat la disconfortul emoțional?
La final, vei observa tiparele și vei putea distinge între iubirea între joc și realitate.
Cum se construiește o relație sănătoasă și echilibrată
Autenticitate și granițe sănătoase
O relație autentică nu este lipsită de conflicte. Diferența este că într-o relație sănătoasă, conflictul devine o cale spre înțelegere, nu o armă. Autenticitatea presupune să spui adevărul chiar și când e inconfortabil, iar granițele sănătoase te ajută să nu te pierzi în celălalt.
Recomandare de lectură și exercițiu ghidat
Dacă vrei să aprofundezi acest proces și să înveți cum să construiești o relație reală, nu idealizată, descarcă gratuit ghidul practic oferit de Clinica Blue:
Acest ghid oferă exerciții concrete pentru înțelegerea tiparelor afective și construirea relațiilor conștiente.
Concluzie: între joc, realitate și iubire conștientă
La final, iubirea nu e despre a câștiga sau a pierde. E despre a învăța să stai în mijlocul ei fără să te ascunzi. „Jocul” poate fi seducător — e plin de adrenalină, mister și dorință. Dar „realitatea” e cea care aduce pace, încredere și profunzime.
Iubirea între joc și realitate este, de fapt, drumul fiecăruia dintre noi către maturitatea emoțională. Atunci când încetăm să jucăm roluri și începem să fim prezenți, iubirea devine ceea ce a fost mereu menită să fie: o întâlnire autentică între două suflete.
Întrebări frecvente (FAQ)
1. Ce înseamnă, în termeni simpli, „iubirea între joc și realitate”?
Este tensiunea dintre imaginea ideală pe care o avem despre iubire și realitatea emoțională a unei relații autentice.
2. Cum îmi dau seama că sunt prins(ă) într-un „joc” relațional?
Dacă simți anxietate constantă, nevoia de control sau euforie urmată de gol interior, probabil ești într-un joc afectiv.
3. De ce sunt atras(ă) mereu de același tip de persoane?
Atracțiile repetate reflectă tiparele de atașament formate în copilărie. Le putem schimba doar prin conștientizare și lucru interior.
4. Cum pot transforma o relație „de joc” într-una reală?
Prin comunicare sinceră, introspecție și disponibilitate de a fi vulnerabil(ă). Realitatea cere prezență, nu performanță.
5. Ce rol are terapia în acest proces?
Terapia ajută la înțelegerea tiparelor inconștiente și la dezvoltarea abilității de a iubi sănătos, fără dependență emoțională.
6. Există o iubire fără joc deloc?
Nu complet. Jocul face parte din dinamica umană. Diferența este să fii conștient(ă) de el și să nu-l lași să te conducă.
Mai multe întrebări frecvente aici.
📘 Învață să iubești conștient
💡 Vrei să transformi relațiile tale în experiențe reale, nu scenarii mentale?
Descarcă acum gratuit ghidul Clinicii Blue:



Comentarii