top of page

Cum am scăpat de anxietate: 7 paşi către libertate emotională

De ce apare anxietatea şi când merită să cauți psihoterapie pentru anxietate


Înainte să vorbesc despre cum am scăpat de anxietate, e important să înţelegem ce este anxietatea, când devine o problemă şi când abordarea devine necesară. Alexandra Nae, fondatoarea Clinicii Blue, defineşte anxietatea ca

griji care nu se mai opresc şi inima bate prea tare chiar şi fără motiv

Iată câteva semne comune:

  • gânduri repetitive care „se tot întorc”

  • agitaţie, nelinişte interioară

  • tensiune musculară, stare de alertă constantă

  • tulburări de somn (adică nu poţi adormi sau te trezeşti des)

  • atacuri de panică sau frică fără un motiv clar


Prim-plan cu o femeie relaxată, privind introspectiv, simbolizând eliberarea emoțională și echilibrul interior obținut prin psihoterapie pentru anxietate la ClinicaBlue.ro.

Din perspectivă statistică, în România putem aproxima că tulburările anxioase au o prevalență semnificativă: de exemplu, conform unui studiu privind tulburările mentale şi de substanţe, rata tulburărilor de anxietate era de circa 2,52% din populaţie în 2016. Deşi pare mic procentual, realitatea e că mulți oameni experimentează simptome de anxietate şi NU solicită ajutorul. Conform alt studiu, în populaţia generală, 47,14% dintre femei şi 8,57% dintre bărbaţi au avut scoruri înalte de anxietate în timpul pandemiei Covid-19 în România.


Prin urmare, căutarea unui psiholog pentru anxietate (adică a unui specialist care să te sprijine) sau a unei psihoterapii pentru anxietate devine justificată atunci când:

  • simptomele îţi afectează viaţa de zi cu zi (job, relaţii, somn)

  • ai încercat „singur” şi nu ai reuşit să reduci gravitatea lor

  • vrei să nu mai trăieşti în mod reactiv, ci să previi recurenţa


La Clinica Blue se oferă psihoterapie pentru anxietate prin metode bazate pe dovezi: terapii cognitiv-comportamentale (CBT), ACT (Acceptance & Commitment Therapy), mindfulness şi expunere graduală.


Povestea personală a unui client - cum am scăpat de anxietate

Aici îţi voi spune în stil narativ experienţa mea, pentru că poveştile ne conectează - A.


Totul a început într-o dimineaţă de luni, când m-am trezit cu inima bătând tare, dar fără motiv. M-am gândit: „Ce se întâmplă? Nu fac nimic special.” Apoi am observat că gândurile îmi reveneau: „Dacă nu fac bine la serviciu … dacă îmi pierd relaţia … şi dacă apare o boală gravă?” Nu erau scenarii realiste, dar capul meu rula ca un DVD stricat. Şi aşa a început drumul meu: de la circumstanţială nelinişte la o stare de anxietate constantă.


Pasul 1: Recunoaşterea – „Am anxietate”

Am realizat că nu era doar stres; era anxietate. Simptomele se intensificaseră: tulburări de somn, gânduri negre, tensiune de muşchi, chiar atacuri de panică. În momentul acela, am căutat „psiholog anxietate” şi am dat peste Clinica Blue, care avea serviciul de psihoterapie pentru anxietate. Am făcut o programare şi a fost una dintre cele mai bune decizii.


Pasul 2: Înţelegerea mecanismului – „De ce am anxietate?

Psihoterapeutul mi-a explicat că anxietatea are adesea trei componente: gânduri („dacă”), emoţii (frică, nelinişte), şi comportamente (evitare, suprapunere mentală). Mi-a spus că nu eşti tu „defect”, ci ai un sistem care reacţionează excesiv. Asta a fost primul „aha!”.Am folosit teste de autoevaluare disponibile online prin site-ul psihologului Alexandra Nae – de exemplu chestionarul ANXIETATE. (Psiholog Alexandra Nae)


Pasul 3: Alegerea psihoterapiei – „Am ales psihoterapie pentru anxietate

Am optat pentru psihoterapie cognitiv-comportamentală (CBT) şi unele tehnici de mindfulness. De ce? Pentru că la Clinica Blue oferă exact aceste metode, adaptate pentru anxietate. (Clinica Blue)Sesiunile au fost:

  • stabilirea obiectivelor personale („vreau să dorm bine”, „vreau să nu mă mai enervez când apare un gând”)

  • identificarea gândurilor dezadaptative („dacă greşesc, o să-mi pierd totul”)

  • expunere graduală la situaţii temute (evitarea socială, gânduri obsesive)

  • tehnici de relaxare şi mindfulness pentru a reduce tensiunea corporală


Pasul 4: Practica constantă – „Cum am scăpat de anxietate

Cred că acesta e punctul cheie: acţiunea consecventă. Iată ce am făcut:

  • am stabilit 10-15 minute pe zi de mindfulness sau respiraţie conştientă

  • am notat gândurile repetitive într-un jurnal şi am întrebat: „Este valid acest gând? Ce dovezi am?

  • am mers în locuri sau situaţii pe care le evitam (ex: să vorbesc la un grup mic, să merg la un eveniment), cu suportul terapeutului

  • am monitorizat progresul: mai puţine flash-gânduri, mai mult control, somn mai bun


Pasul 5: Recunoaşterea progresului şi menţinerea – „Ce înseamnă să tot spui: cum am scăpat de anxietate?

La un moment dat, nu mai eram „victima” anxietăţii – observam că gândurile apăreau, dar nu mai aveau puterea de a-mi dicta viaţa. Am început să mă concentrez pe ce-mi place: relaţii, muncă, hobby-uri – şi psihoterapie pentru anxietate m-a ajutat să recâştig controlul. Un citat de la Clinica Blue care m-a inspirat:

Terapia m-a ajutat să trăiesc, nu doar să supravieţuiesc.

Pasul 6: Întreținerea echilibrului – „Psiholog anxietate” ca partener pe termen lung

Nu, nu e un singur sprint – e un maraton. Am continuat să vizitez terapeutul pentru „check-up” emoţional, să particip la grupuri de sprijin sau workshop-uri online, să merg la testele gratuite oferite de Alexandra Nae. De-asta recomand: dacă te-ai întrebat „cum am scăpat de anxietate?”, răspunsul real e: „prin suport constant”.


Pasul 7: Împărtăşirea şi dăruirea – „Fă-ţi propria variantă

Am început să împărtăşesc experienţa mea cu alţii: prieteni, familie, colegi. Am devenit un avocat al sănătăţii mentale. Împărtăşind, am consolidat ce am învăţat. Îţi recomand şi ţie să faci acelaşi lucru: ajută un alt om să-şi spună „psiholog anxietate” e doar primul pas spre libertate emoţională.


Simptome frecvente ale anxietăţii – semnale clare că e cazul să cauţi psihoterapie pentru anxietate


Este util să ştii semnalele de alarmă, pentru a nu amâna intervenţia:

  • tiparul de gânduri negative: „Ce dacă…”, „Dacă nu…”, „O să…”

  • dificultatea de a te relaxa sau de a opri „rotiţa” mentală

  • senzaţia de nelinişte sau tensiune musculară constantă

  • atacuri de panică: palpitaţii, transpiraţie, senzaţia de sufocare

  • evitarea unor situaţii care îţi creează disconfort (sociale, profesionale)

  • somn agitat, treziri frecvente, sentiment de oboseală cronică


Fapt interesant: în populaţia generală din România, în perioada pandemiei, aproape jumătate dintre participantele la un studiu au avut niveluri înalte de anxietate.


De ce funcţionează psihoterapia pentru anxietate – ce spun studiile şi practica


Iată câteva motive pentru care o psihoterapie pentru anxietate bine condusă dă rezultate:

  • metode bazate pe dovezi (CBT, ACT) – la Clinica Blue se folosesc aceste abordări. (Clinica Blue)

  • clientul devine conştient de care gânduri/obiceiuri menţin anxietatea – devine „co-echipier” al terapeutului

  • expunerea graduală reduce evitarea – evitarea menţine anxietatea

  • tehnici de relaxare şi mindfulness reduc activarea sistemului de „luptă-fugă”

  • monitorizare pe termen lung – nu doar „un episod”, ci marşul spre sănătate mentală


Tabel: comparaţie între “a evita singur” vs “a merge la psiholog anxietate”

Comportament

Ce faci singur

Ce primeşti într-o terapie

Beneficiu major

Gânduri recurente

Le ignori, le suprimi

Le explorezi cu terapeutul

Mai multă claritate şi reducerea lor

Evitare de situaţii

Nu te duci, amâni

Expunere graduală în siguranţă

Învăţare reală şi reducerea fricii

Relaxare

Occasională, nesistematică

Tehnici ghidate regulat

Reducerea tensiunii corporale

Suport

Prieteni, auto-ajutor

Psiholog specializat pentru anxietate

Eficienţă mai mare, structură

Monitorizare

Instabilă

Evaluare, plan personalizat

Mai mare şansă de succes şi durabilitate


Mituri comune şi realităţi despre anxietate

  • Mit: „Anxietatea e o slăbiciune personală.” – Realitate: Anxietatea este o reacţie biologică şi psihologică care devine problematică dacă este permanentă şi intensă.

  • Mit: „Pot să scap singur fără ajutor.” – Realitate: Uneori da, dar în multe cazuri, psihoterapie pentru anxietate şi sprijin specializat accelerează şi stabilizează procesul.

  • Mit: „Dacă merg la psiholog înseamnă că sunt nebun/ă.” – Realitate: Căutarea unui psiholog anxietate este un act de curaj şi grijă pentru tine.

  • Mit: „După terapie nu voi mai simţi niciodată anxietate.” – Realitate: Scopul e să înveţi să o gestionezi şi să-ţi recapeţi viaţa, nu neapărat să dispară complet. Însă majoritatea o trec de la „controlabilă greu” la „gestionabilă”.


Strategii zilnice pentru a susţine terapia şi a menţine progresul


Iată câteva acţiuni concrete pe care le poţi integra uşor:

  • Încearcă un exerciţiu de respiraţie 4-7-8 (inspiră 4 sec., ţine 7, expiră 8) când simţi tensiune.

  • Scrie în jurnal 2-3 gânduri anxioase deşi „par iraţionale”. Notează dovezile pro şi contra.

  • Fă to-do list doar cu 3 sarcini esenţiale pe zi – evită supraîncărcarea.

  • Exersează recunoştinţa: notează 3 lucruri bune la final de zi (reduci focalizarea pe „ce e rău”).

  • Mergi la câte o şedinţă de suport/terapie la intervale regulate (ex: lunar după ce ai încheiat faza intensă).

  • Stabileşte „zone de siguranţă”: oameni cu care poţi vorbi candid despre anxietate, fără teamă de judecată.


Cum alegi un psiholog specializat în anxietate („psiholog anxietate”) şi ce întrebări să-i pui


Când cauţi un psiholog anxietate, iată ce criterii să verifici:

  • specializare în tulburări de anxietate, atacuri de panică, fobii

  • foloseşte metode bazate pe dovezi (CBT, ACT, expunere)

  • poţi să îl întâlneşti şi online, dacă e convenabil

  • claritate asupra duratei terapiei, frecvenţei şedinţelor, costurilor

  • disponibilitatea de a colabora şi cu tine pentru întreţinere după faza iniţială


Întrebări utile:

  • „Ce experienţă aveţi cu pacienţi care au simptomul X (ex: atacuri de panică)?”

  • „Ce metodă folosiţi mai frecvent pentru anxietate?”

  • „Cum evaluăm progresul?”

  • „Ce se întâmplă dacă apare o recurenţă?”


Site-urile Clinica Blue şi Alexandra Nae oferă astfel de informaţii: Clinica Blue evidenţiază psihoterapie pentru anxietate, abordări specifice, flexibilitate (cabinet sau online). (Clinica Blue) Site-ul Alexandra Nae menţionează testare online pentru anxietate. (Psiholog Alexandra Nae)


FAQ – Întrebări frecvente


Întrebare 1: „Cât timp durează până când spun: «am scăpat de anxietate»?”

Răspuns: Nu există o durată fixă - depinde de severitate, implicare, frecvenţa şedinţelor. Unii pacienţi observă schimbări semnificative după 8-12 săptămâni dacă merg regulat, dar întreţinerea poate dura mai mult.


Întrebare 2: „Pot să fac doar auto-ajutor fără psihoterapie pentru anxietate?”

Răspuns: Da, poţi începe cu auto-ajutor, dar dacă simţi că eşti blocat/ă, evitarea persistă sau simptomele cresc, psihoterapia pentru anxietate este recomandată.


Întrebare 3: „Ce costuri implică psiholog anxietate la Clinica Blue?”

Răspuns: Pe site-ul Clinica Blue se indică şedinţa individuală „de la 260 RON” pentru psihoterapie individuală. (Clinica Blue)


Întrebare 4: „Se poate face online?”

Răspuns: Da - Clinica Blue oferă şedinţe online sau fizice în sectorul 2, Bucureşti. (Clinica Blue)


Întrebare 5: „Ce dacă revin simptomele?”

Răspuns: Terapeutul poate avea sesiuni de întreţinere, schema de „boost” şi poţi reveni înainte să devină o criză. Asta face parte din abordarea responsabilă.


Întrebare 6: „Trebuie să iau medicamente?”

Răspuns: Terapia este preferabilă ca primă linie în multe cazuri. Medicaţia poate fi recomandată dacă terapia singură nu e suficientă, dar decizia e luată cu psihiatru. Important: psihoterapie pentru anxietate nu exclude complet medicatia dacă e cazul.


Mai multe întrebări frecvente aici.


Concluzia: și tu poţi trăi altfel! Ai în mâini o poveste reală despre „cum am scăpat de anxietate”


La final, vreau să reiterez: propoziţia „cum am scăpat de anxietate” nu e doar o frază frumoasă - e traseul meu, poate deveni al tău. Cu recunoaştere, sprijin specializat, alegerea unui bun psiholog pentru anxietate, acţiune zilnică şi întreţinere, poţi să-ţi recâştigi viaţa. Statisticile arată că tulburările de anxietate sunt reale, răspândite şi nu trebuie să le duci singur(a). De exemplu: în România, tulburările de anxietate au fost identificate ca fiind cele mai prevalente în categoria tulburărilor mintale. Am învăţat că:

  • Nu eşti singur/ă.

  • Nu trebuie să te simţi ruşinat/ă.

  • Exista metode şi oameni care te pot sprijini.Dacă simţi că îţi este greu, te invit să faci unul dintre paşii următori:

  • fă un test rapid online (ex: pe site-ul Alexandra Nae). (Psiholog Alexandra Nae)

  • programează o şedinţă de psihoterapie pentru anxietate (ex: la Clinica Blue). (Clinica Blue)

  • scrie-ţi astăzi două gânduri anxioase şi întreabă-te: „Ce dovezi am că acest gând e adevărat?


Ai în faţă şansa de a transforma „psihoterapie pentru anxietate” dintr-o opţiune într-o realitate, şi „cum am scăpat de anxietate” din vis într-un fapt.Te încurajez: fă primul pas astăzi.



Comentarii


bottom of page