Atac de panică la copii: Cauze, simptome și cum poți interveni eficient

Ce este un atac de panică la copii și cum se manifestă?

Un atac de panică la copii este o reacție intensă de frică sau disconfort care apare brusc, fără un pericol real iminent. De obicei, durează între 5 și 20 de minute, dar pentru copil poate părea o eternitate. În acele clipe, corpul reacționează ca și cum ar fi în fața unei amenințări majore, chiar dacă nu există una.

Copilul poate simți că nu mai poate respira, că inima îi bate foarte repede sau că își pierde controlul. Mulți părinți descriu prima experiență ca fiind înfricoșătoare și confuză — „credeam că face un atac de cord” este o reacție comună.

Cum recunoști un atac de panică la copilul tău

Printre cele mai frecvente semne se numără:

• respirație rapidă, sacadată;

• palpitații și senzația de sufocare;

• transpirație rece sau tremur;

• durere în piept sau greață;

• senzația că „se întâmplă ceva rău”;

• plâns intens sau blocaj complet.

Aceste manifestări pot apărea la școală, acasă sau chiar înainte de somn. Este important ca părintele să nu minimizeze trăirile copilului, ci să îi ofere calm și siguranță.

Diferența dintre anxietate și atac de panică

Anxietatea este o stare generală de teamă, care persistă și este adesea legată de o cauză concretă („mi-e frică să nu mă certe profesorul”). În schimb, atacul de panică apare brusc, fără avertisment, și se simte ca o explozie emoțională intensă.

Psihologii de la Clinica Blue explică faptul că atacurile de panică pot apărea chiar și la copii de 6–7 ani, mai ales în contexte de stres familial, pierderi, sau presiune școlară.

De ce apar atacurile de panică la copii?

Cauzele sunt complexe și pot varia de la factori biologici la influențe emoționale sau familiale.

Factori biologici și ereditari

Unele studii arată că predispoziția spre anxietate poate fi moștenită. Copiii părinților anxioși au un risc mai mare de a dezvolta tulburări de panică, deoarece preiau inconștient modele de reacție la stres.

Factori emoționali și de mediu

Un eveniment traumatizant - mutarea într-o altă școală, un divorț, pierderea unei persoane dragi etc. - poate declanșa prima criză de panică. De asemenea, copiii perfecționiști, care simt presiunea de a nu greși, sunt mai vulnerabili.

Rolul relației părinte–copil

Un copil care simte constant tensiune în familie sau lipsă de siguranță emoțională poate dezvolta reacții de panică. Liviu Macovei, psihoterapeut specializat în intervențiile pentru copii și adolescenți, subliniază că:

„Cel mai important pas este reconectarea cu copilul, nu corectarea lui în momentul crizei.”

Cum se simte copilul în timpul unui atac de panică

Pentru un adult, un atac de panică e o experiență intensă, dar pentru un copil - care nu înțelege exact ce se întâmplă în corpul său - este o furtună emoțională copleșitoare. Mulți copii spun că „nu mai pot respira”, „le bate inima prea tare” sau „au senzația că o să moară”.

Psihologic vorbind, corpul lor activează „modul de supraviețuire” – eliberând adrenalină, ceea ce duce la hiperventilație și senzații fizice intense. Problema este că, neștiind că aceste senzații sunt temporare, copilul le interpretează ca periculoase, amplificându-le.

Ce NU ar trebui să spui copilului în timpul unui atac de panică

De multe ori, părinții încearcă să ajute spunând:

• „Nu ai de ce să te sperii.”

• „Nu mai plânge, că nu e nimic.”

• „E doar în mintea ta.”

Deși intențiile sunt bune, aceste fraze invalidează trăirea copilului. În schimb, e recomandat să spui calm:

„Te cred, știu că e greu. Sunt aici cu tine și o să treacă.”

Această validare emoțională îl ajută pe copil să se simtă în siguranță și să înțeleagă că ceea ce i se întâmplă este trecător.

Pași practici pentru părinți în timpul unui atac de panică

Când copilul tău trăiește un atac de panică, nu e momentul pentru explicații, ci pentru prezență.

1. Ajută-l să respire conștient

Respirația profundă este cea mai eficientă metodă pentru calmarea sistemului nervos.Împreună cu el, inspiră lent pe nas numărând până la 4 și expiră pe gură numărând până la 6. Poți transforma acest exercițiu într-un joc („hai să suflăm balonul magic”).

2. Rămâi calm și prezent

Copilul simte energia ta. Dacă te panichezi, îi transmiți inconștient că e ceva grav. Dacă ești calm, îi oferi un model de siguranță.

3. Ghidează-l cu voce blândă

Evită întrebările lungi. Spune propoziții scurte, liniștitoare:

„Respirăm împreună.”„Sunt aici. Ești în siguranță.”

4. După episod – discută, nu analiza

După ce criza trece, întreabă-l cum s-a simțit, fără a-l judeca. Poți desena împreună emoțiile trăite sau să folosești jucării pentru a le reprezenta.

Psihologii de la Clinica Blue recomandă folosirea jocului terapeutic pentru ca cel mic să exprime emoțiile neexprimate în cuvinte.

Tratament și intervenție terapeutică

Psihoterapia cognitiv-comportamentală (CBT)

Aceasta este metoda cel mai des utilizată pentru tratarea atacurilor de panică la copii. Prin CBT, copilul învață:

• să recunoască gândurile care declanșează frica;

• să le înlocuiască cu gânduri realiste;

• să își regleze răspunsul fiziologic în fața stresului.

Terapia include adesea tehnici de expunere treptată, jocuri de respirație și povești terapeutice pentru a învăța că „fricile nu sunt periculoase”.

Când e necesar să mergi la un specialist

Dacă atacurile apar frecvent, afectează somnul sau performanța școlară, este momentul să soliciți ajutor profesional. Psihologii specializați pot evalua dacă este vorba de tulburare de panică sau de anxietate generalizată.

La Clinica Blue, echipa de psihoterapeuți oferă evaluări emoționale și terapii personalizate pentru copii, folosind metode validate științific. De asemenea, părinții sunt implicați activ în procesul terapeutic, pentru a învăța cum să susțină emoțional copilul acasă.

Sprijinul psihologului Liviu Macovei

Psihologul Liviu Macovei explică faptul că abordarea blândă și conștientă este cheia reechilibrării emoționale a copilului. El încurajează părinții să:

„Aibă răbdare și să înțeleagă că vindecarea emoțională este un proces, nu o cursă.”

Prevenirea atacurilor de panică la copii

Prevenția începe prin educație emoțională și un mediu sigur, stabil.

Construirea rezilienței emoționale

• Învață copilul să își recunoască emoțiile („Simt teamă”, „Sunt nervos”).

• Normalizează discuțiile despre frică și stres.

• Laudă efortul, nu doar rezultatul – asta reduce presiunea și perfecționismul.

Rolul rutinei, somnului și alimentației

Un copil obosit sau stresat este mai vulnerabil la anxietate. Asigură-te că are:

• un program constant de somn (8–10 ore);

• activitate fizică zilnică;

• alimentație echilibrată, cu puțin zahăr și fără exces de cafeină (chiar și din băuturi tip cola).

Comunicarea deschisă în familie

Fă-ți timp zilnic pentru conversații relaxate. Chiar și 10 minute de „vorbit despre zi” pot preveni acumularea de stres.

Alexandra Nae recomandă părinților să creeze „spații emoționale sigure”, în care copilul poate vorbi despre ce simte fără teama de a fi certat.

Povești reale și soluții eficiente

Un exemplu din practica psihologică arată că un băiețel de 9 ani, Alex, a început să aibă atacuri de panică înainte de testele de la școală. Simptomele erau: bătăi rapide ale inimii, dureri de burtă și plâns înainte de ore.

După câteva ședințe de terapie cognitiv-comportamentală la Clinica Blue, combinată cu implicarea părinților în exerciții de respirație și învățarea relaxării progresive, Alex a reușit să își gestioneze frica. După 2 luni, atacurile s-au redus considerabil.

Cazurile precum acesta arată că tratamentul potrivit și sprijinul emoțional pot aduce rezultate remarcabile chiar și într-un timp scurt.

Întrebări frecvente despre atacurile de panică la copii

1. Poate un copil mic (sub 7 ani) să aibă atac de panică?

Da, chiar și copiii preșcolari pot trăi reacții de panică. Deși nu pot exprima în cuvinte, corpul lor transmite semnele clar: plâns brusc, tremur, refuzul de a merge într-un anumit loc.

2. Atacurile de panică dispar de la sine?

Rareori. Fără înțelegere și intervenție, ele pot deveni mai frecvente. Terapia îi ajută pe copii să învețe cum să se liniștească singuri.

3. Este nevoie de tratament medicamentos?

În cazuri severe, medicul psihiatru pentru copii poate recomanda o medicație temporară, dar de obicei psihoterapia este suficientă.

4. Cum pot sprijini copilul după un episod?

Ascultă-l, arată empatie și oferă-i o activitate liniștitoare (desen, joc, poveste). Nu insista să vorbească imediat despre ce s-a întâmplat.

5. Pot fi atacurile de panică legate de performanța școlară?

Da. Perfecționismul, teama de eșec și presiunea școlară sunt printre cele mai comune cauze la copiii din mediul urban.

6. Unde pot cere ajutor profesional?

Pe site-ul ClinicaBlue.ro poți găsi psihologi specializați în anxietatea și atacurile de panică la copii.

Concluzie: Cum să-ți ajuți copilul să își regăsească liniștea

Atacul de panică nu este un semn de slăbiciune, ci un strigăt de ajutor emoțional. Cu înțelegere, empatie și sprijinul unui specialist, copilul poate învăța să-și gestioneze frica și să redobândească încrederea în sine.

Ca părinte, rolul tău nu este să „repari” frica, ci să fii ancora de siguranță care îl ajută să o traverseze. Iar cu ajutorul psihologilor dedicați - precum cei de la Clinica Blue, vindecarea este nu doar posibilă, ci și profund transformatoare.

🌿 Ai grijă de emoțiile copilului tău. Sunt la fel de importante ca sănătatea lui fizică.