top of page

Cum arată psihoterapia cognitiv-comportamentală, ședință cu ședință: povestea lui Codrin

acum 1 zi
10 min de citit

Este ora 2:14 noaptea. Codrin stă pe marginea patului, cu două degete pe încheietură, și numără. 92 de bătăi pe minut. Deschide telefonul, scrie „palpitații noaptea cauze” și citește al patrulea articol din seara asta.


Știe că ultima electrocardiogramă a ieșit perfectă. Nu contează. Poate de data asta e altceva.

Dacă te recunoști măcar puțin în scena asta, nu ești singur. Poate te întrebi, concret, cum arată psihoterapia cognitiv-comportamentală atunci când intri într-un cabinet cu o frică pe care logica nu o poate opri. Nu definiția din manual, ci ce se întâmplă de fapt: ce spui în prima oră, ce primești de lucru acasă, când începi să simți diferența.


În rândurile de mai jos urmărim povestea lui Codrin ședință cu ședință. La fiecare etapă îți explicăm ce face psihologul, de ce face asta și ce poți încerca și tu. Dacă simți deja că ai nevoie de sprijin, poți programa o ședință la Clinica Blue, fizic sau online.


Psiholog scrie notițe într-un caiet, în prim-plan, în timp ce o femeie stă relaxată pe canapea, într-un cabinet.

Cum arată psihoterapia cognitiv-comportamentală, pe scurt


Terapia cognitiv-comportamentală (pe scurt CBT, din engleză Cognitive Behavioral Therapy) pornește de la o idee veche, formulată încă de filosofii stoici: nu evenimentele ne tulbură cel mai tare, ci felul în care le interpretăm. Aaron Beck și Albert Ellis au transformat această idee, în anii '60, într-o formă de psihoterapie structurată și testată științific.


Modelul de bază: situație, gând, emoție, comportament


Totul se sprijină pe patru elemente legate între ele:

  • Situația: simți o bătaie mai puternică a inimii.

  • Gândul automat: „Ceva nu e în regulă cu inima mea.”

  • Emoția și senzațiile: frică, tensiune, încă și mai multe palpitații.

  • Comportamentul: îți verifici pulsul, cauți pe Google, eviți efortul.


Partea interesantă e că fiecare element îl hrănește pe următorul. Comportamentul care aduce liniștire pe moment devine exact cel care menține problema pe termen lung. CBT îți arată acest cerc și te ajută să îl rupi.


Jurnal CBT pentru gânduri și emoții – Fișă de monitorizare psihologică
RON 0.00
Descarcă modelul de jurnal

Structura unei ședințe CBT obișnuite


O ședință durează, de regulă, 50 de minute și are un ritm previzibil. Pentru mulți oameni anxioși, previzibilitatea asta e deja o ușurare.


  • Verificarea stării: cum a fost săptămâna, uneori cu un scurt chestionar.

  • Agenda comună: stabiliți împreună ce lucrați azi.

  • Discutarea temei: ce ai încercat acasă și ce ai observat.

  • Lucrul pe obiectiv: exercițiul principal al zilei.

  • Tema nouă: un pas mic, realist, pentru săptămâna următoare.

  • Feedback: ce ți-a fost util și ce nu.


Psihologul nu îți spune ce să gândești. Lucrați ca doi cercetători care verifică împreună o ipoteză. În CBT, asta se numește empirism colaborativ.


Studiu de caz: Codrin și frica de boală


Disclaimer: Codrin este un personaj fictiv. Povestea lui combină elemente frecvente în practica clinică și nu descrie o persoană reală. Orice asemănare este întâmplătoare.


Înainte de terapie: cercul verificărilor


Codrin are 30 de ani și lucrează ca project manager într-o firmă de logistică. Totul a început acum un an, când tatăl unui prieten a făcut infarct la 52 de ani.


De atunci, orice senzație din piept devine un semnal de alarmă. A făcut trei electrocardiograme și o ecografie cardiacă în șase luni. Toate normale. Liniștirea durează câteva zile, apoi îndoiala revine: „Poate au scăpat ceva.”


A renunțat la fotbalul de joi seara. Își verifică pulsul de zeci de ori pe zi, pe ceas și manual. Iubita lui, obosită de aceleași întrebări, i-a spus într-o seară: „Codrin, nu mai pot să îți spun că ești bine.” Atunci a sunat la un psiholog.


Ședințele 1-2: evaluarea și harta problemei


Prima întâlnire nu a avut nimic dintr-un interogatoriu. Psihologul l-a lăsat să își spună povestea, apoi a pus întrebări precise: când apare frica, ce face în acele momente, ce crede că s-ar întâmpla dacă nu ar verifica.


Codrin a completat un chestionar standardizat pentru anxietatea legată de sănătate. Psihologul s-a asigurat și că evaluarea medicală era la zi. CBT nu înlocuiește medicul; lucrează după ce cauzele fizice au fost verificate.


În a doua ședință, au desenat împreună formularea de caz, adică harta problemei lui Codrin:

  • Declanșator: o palpitație sau o înțepătură în piept.

  • Interpretare: „E un semn de boală cardiacă.”

  • Emoție: frică intensă, care produce și mai multe palpitații.

  • Comportamente de siguranță: verificarea pulsului, căutări online, întrebări către iubită, evitarea sportului.

  • Efect: ușurare pentru câteva minute, apoi îndoială mai mare.


„E prima dată când văd că verificările sunt parte din problemă”, a spus Codrin. Pentru mulți oameni, acesta este primul moment de schimbare: frica nu mai e un monstru fără formă, ci un mecanism care poate fi înțeles.


Au stabilit și obiective concrete: să revină la fotbal, să reducă verificările pulsului la zero și să nu mai ceară reasigurări de la iubită.


Ședințele 3-6: jurnalul de gânduri și restructurarea cognitivă


Tema din a treia săptămână a fost simplă: de fiecare dată când apare frica, notezi situația, gândul și cât de mult crezi în el, de la 0 la 100%.


Codrin a venit cu 23 de înregistrări. Credința „Am o problemă cardiacă nedepistată” era la 85%.


Psihologul nu i-a spus că gândul e greșit. A pus întrebări:

  • „Ce dovezi ai pentru acest gând? Ce dovezi ai împotriva lui?”

  • „Câte dintre palpitațiile tale din ultimul an s-au terminat cu o problemă medicală?”

  • „Ce i-ai spune unui prieten care ar avea aceleași analize?”


Așa a învățat Codrin despre distorsiunile cognitive, tiparele prin care mintea deformează realitatea. La el apăreau două: catastrofizarea (cel mai rău scenariu devine cel mai probabil) și intoleranța la incertitudine („dacă nu sunt 100% sigur că sunt sănătos, înseamnă că sunt în pericol”).


Distorsiuni Cognitive – Fișă de lucru CBT - identificarea erorilor de gândire
RON 0.00
Descarcă lista

Treptat, a formulat un gând alternativ, mai echilibrat: „Inima mea a fost verificată de trei ori. Palpitațiile apar când sunt stresat sau după cafea. Pot simți disconfort fără să fiu în pericol.” La final de lună, credința inițială scăzuse la 50%.


Ședințele 7-11: experimentele comportamentale


Aici a intrat partea pe care Codrin o temea cel mai mult. Gândurile noi nu sunt suficiente dacă comportamentul rămâne același.


Primul experiment: o zi fără nicio verificare a pulsului. Predicția lui Codrin: „Anxietatea va crește până la 90 și nu voi rezista.” Rezultatul real: anxietatea a urcat la 70 în prima oră, apoi a coborât sub 30 până seara.


Au urmat pași gradați, construiți ca o scară:

  • a scos ceasul inteligent pentru o săptămână;

  • a urcat pe jos cinci etaje, observând senzațiile fără să le verifice;

  • a făcut 20 de minute de alergare ușoară;

  • s-a întors la meciul de joi.


În ședința a zecea a spus ceva ce psihologii aud des în această etapă: „Corpul meu face multe lucruri pe care înainte nu le observam. Acum le observ, dar nu mai trebuie să fac ceva cu ele.”


Ședințele 12-14: prevenirea recăderii


Ultimele întâlniri au fost mai rare, la două săptămâni. Codrin și-a scris propriul „plan de rezervă”: semnele care îi arată că vechiul tipar revine, gândurile alternative care l-au ajutat și ce face concret într-o zi grea.


Au discutat deschis că frica poate reveni în perioade de stres. Diferența e că acum știe ce să facă cu ea.


Ce s-a schimbat pentru Codrin


După 14 ședințe, scorul lui la chestionarul de anxietate legată de sănătate scăzuse la mai puțin de jumătate. Credința în boala cardiacă era la 15%. Joacă fotbal din nou. Nu mai poartă ceasul inteligent la culcare.


Și, poate cel mai important pentru el, iubita lui nu mai e „serviciul lui de reasigurare”. Seara vorbesc despre altceva.


Ce face psihologul și ce faci tu: împărțirea muncii în CBT


Povestea lui Codrin arată un lucru pe care mulți nu îl știu despre această formă de psihoterapie: o mare parte din schimbare se întâmplă între ședințe.


Psihologul aduce:

  • o evaluare atentă și o hartă clară a problemei;

  • tehnici validate științific, adaptate situației tale;

  • un spațiu sigur, fără judecată, în care poți spune și lucrurile care îți par absurde;

  • ritm: știe când să împingă puțin și când să încetinească.


Tu aduci:

  • curiozitatea de a-ți observa gândurile;

  • disponibilitatea de a încerca pași mici, chiar dacă par incomozi;

  • sinceritate despre ce merge și ce nu.


Nu ai nevoie de motivație perfectă. Ai nevoie de disponibilitatea de a încerca. Restul se construiește pe parcurs.


Cum arată psihoterapia cognitiv-comportamentală când drumul nu e liniar


Ar fi necinstit să îți prezentăm doar varianta ideală. În realitate, cum arată psihoterapia cognitiv-comportamentală depinde și de săptămânile în care lucrurile nu merg.


Și Codrin a avut astfel de momente. În săptămâna a opta, după o ceartă la muncă, a verificat pulsul de zece ori într-o după-amiază. A venit la ședință convins că „a stricat totul”.

Psihologul a tratat episodul ca pe o informație, nu ca pe un eșec. Ce s-a întâmplat înainte? Ce gând a apărut? Ce a făcut diferit față de acum trei luni? Răspunsul: s-a oprit singur, fără să caute pe Google. Asta era deja un progres.


Alte obstacole frecvente în terapie cognitiv-comportamentală:

  • Temele nefăcute. Nu sunt un motiv de rușine. Sunt un indiciu că pasul a fost prea mare sau că ceva te blochează, iar asta devine subiect de lucru.

  • Ambivalența. O parte din tine vrea schimbarea, alta se teme de ea. E normal, iar psihologul lucrează și cu această tensiune.

  • Problemele din trecut care ies la suprafață. CBT se concentrează pe prezent, dar nu ignoră istoria ta. Când tiparele vin din copilărie, terapia poate include lucrul cu credințele de bază.


Ce spun studiile despre eficiența CBT


Terapia cognitiv-comportamentală este una dintre cele mai cercetate forme de psihoterapie din lume. Pentru problema lui Codrin, datele sunt încurajatoare.


O meta-analiză din 2019, semnată de Erland Axelsson și Erik Hedman-Lagerlöf, a reunit 19 studii randomizate și a găsit un efect moderat spre mare al CBT asupra anxietății legate de sănătate, menținut în mare parte la 12-18 luni după tratament. Aproximativ două treimi dintre participanți au răspuns la tratament, iar aproape jumătate au ajuns la remisie.


O altă analiză, publicată în Behaviour Research and Therapy, a observat o relație de tip doză-răspuns: un număr mai mare de ședințe CBT s-a asociat cu efecte mai mari la finalul tratamentului.


Pentru onestitate științifică, merită să știi și limitele. Aceeași meta-analiză din 2019 notează că efectul, ajustat pentru posibila părtinire de publicare, este ceva mai mic, iar impactul asupra calității vieții a fost limitat. Pe de altă parte, CBT livrată online, cu ghidaj de la terapeut, a avut efecte comparabile cu cea față în față. Pe scurt: CBT funcționează bine pentru mulți oameni, dar nu pentru toți și nu în același ritm.


Exerciții CBT pe care le poți încerca de azi


Aceste exerciții nu înlocuiesc terapia, dar îți pot da o idee despre cum lucrează CBT. Încearcă-le cu blândețe față de tine.


Tabelul cu trei coloane


Ia o foaie și trasează trei coloane: Situație, Gând, Emoție (0-100). Data viitoare când te simți tensionat, notează în fiecare coloană ce s-a întâmplat.


Nu încerca încă să schimbi nimic. Scopul primei săptămâni este doar să observi. Mulți oameni descoperă că aceleași două sau trei gânduri apar iar și iar.


Întrebările care slăbesc un gând anxios


Alege un gând din tabel și pune-i aceste întrebări:

  • Care sunt faptele concrete care susțin acest gând?

  • Care sunt faptele care nu se potrivesc cu el?

  • Dacă s-ar întâmpla ce mă tem, cum aș face față?

  • Ce i-aș spune unei persoane dragi care ar gândi așa?


La final, scrie un gând alternativ realist. Nu unul „pozitiv”, ci unul care ține cont de toate faptele.


Amânarea verificării cu 20 de minute


Dacă ai un comportament de verificare (pulsul, ușa, telefonul, mesajele), încearcă să îl amâni cu 20 de minute. Notează cât de puternică e anxietatea la început și după 20 de minute.


De cele mai multe ori, vei vedea că valul crește, atinge un vârf și apoi coboară singur. E una dintre cele mai valoroase lecții din CBT: nu trebuie să faci nimic pentru ca anxietatea să treacă.


Cum alegi un psiholog CBT potrivit


Nu orice persoană care spune că face CBT are formare în această psihoterapie. Iată ce poți verifica:

  • Atestatul în Registrul Colegiului Psihologilor din România (COPSI). Poți căuta numele specialistului pe site-ul oficial al colegiului.

  • Formarea în psihoterapie cognitiv-comportamentală, obținută printr-o asociație de profil acreditată.

  • Experiența cu problema ta. E perfect în regulă să întrebi la primul contact dacă specialistul a lucrat cu situații asemănătoare.

  • Potrivirea umană. Cercetările arată constant că relația terapeutică contează. Dacă după câteva ședințe nu te simți înțeles, discută asta deschis.


La Clinica Blue, echipa noastră include psihoterapeuți formați în CBT, care lucrează cu anxietate, atacuri de panică, depresie, stres și probleme de relație. Poți afla mai multe despre cum lucrăm pe pagina dedicată psihoterapiei cognitiv-comportamentale.


Dacă treci printr-o criză. Dacă ai gânduri de a-ți face rău sau simți că nu mai poți face față, cere ajutor imediat. 112, serviciul de urgență, disponibil 24/7. 0800 801 200, linia Alianței Române de Prevenție a Suicidului. Linia este gratuită, dar programul este limitat și a variat în timp, așa că verifică orele actualizate pe antisuicid.ro. Poți scrie oricând și la sos@antisuicid.ro, cu răspuns în cel mult două zile lucrătoare. Psihoterapia nu este un serviciu de urgență. Într-o situație acută, sună mai întâi la 112.


Întrebări frecvente


Cum arată prima ședință de psihoterapie cognitiv-comportamentală?

Prima ședință este o întâlnire de cunoaștere și evaluare. Psihologul te ascultă, îți pune întrebări despre ce te-a adus, cum se manifestă problema și ce ai încercat până acum. Poți completa scurte chestionare. La final, stabiliți împreună primele obiective și pașii următori. Nu trebuie să ai totul clar în minte înainte: e suficient să vii cu ce simți.


Câte ședințe de CBT sunt necesare?

Pentru multe probleme de anxietate sau depresie ușoară spre moderată, terapia durează între 8 și 20 de ședințe, de obicei săptămânale. Durata depinde de complexitatea situației, de cât timp există problema și de ritmul tău.


Ce teme primești între ședințe în terapia cognitiv-comportamentală?

Temele sunt pași mici, stabiliți împreună cu psihologul. Pot fi notarea gândurilor într-un jurnal, un exercițiu de respirație, citirea unui material scurt sau un experiment comportamental, cum ar fi amânarea unei verificări. Nu sunt teste și nu primești note. Rolul lor este să aplici în viața reală ce lucrezi în cabinet, unde se produce de fapt schimbarea.


Este psihoterapia CBT eficientă online?

Da. Studiile arată că CBT livrată online, cu sprijinul unui terapeut, are rezultate comparabile cu ședințele față în față pentru multe tulburări de anxietate. Varianta online e utilă dacă ai un program aglomerat sau locuiești departe de cabinet. Contează mai mult calitatea relației terapeutice și implicarea ta decât formatul ales.


Prin ce diferă CBT de alte forme de psihoterapie?

CBT este structurată, orientată spre obiective și concentrată pe prezent. Lucrezi activ cu gândurile și comportamentele care mențin problema, iar progresul se măsoară pe parcurs. Alte abordări, cum ar fi cele psihodinamice, explorează mai mult trecutul și relațiile timpurii. Nicio abordare nu e potrivită pentru toată lumea, iar un psiholog bun te ajută să alegi ce ți se potrivește.


Trebuie să vorbesc despre copilărie în CBT?

Nu neapărat. CBT pornește de la problemele de acum și de la ce le menține. Dacă însă anumite credințe despre tine sau despre lume s-au format devreme și influențează prezentul, terapeutul poate lucra și cu ele. Tu decizi ritmul și cât de mult vrei să deschizi un subiect. Nimic nu se forțează.


Mai multe întrebări frecvente aici.


Ce poți lua cu tine din povestea lui Codrin


Acum știi cum arată psihoterapia cognitiv-comportamentală dincolo de teorie: o evaluare atentă, o hartă clară a problemei, lucru cu gândurile, pași concreți în viața reală și un plan pentru momentele grele. Nu e magie și nici un proces liniar. E o muncă făcută în echipă, cu instrumente testate științific.


Frica lui Codrin nu a dispărut pentru că cineva i-a spus că e sănătos. A scăzut pentru că a învățat să o vadă altfel și să nu mai facă ce o hrănea.


Dacă te regăsești în povestea lui sau ai o altă problemă care te apasă, nu trebuie să o duci singur. Poți programa o ședință de psihoterapie cognitiv-comportamentală sau poți face o programare la un psiholog din echipa noastră.


Ne găsești la Clinica Blue, pe Strada Grigore Moisil 42, București, sau online, oriunde te-ai afla.

Comentarii

Evaluat(ă) cu 0 din 5 stele.
Încă nu există evaluări

Adaugă o evaluare
bottom of page